Inteligența artificială poate fi clasificată în inteligenţă artificială analitică, în inteligenţă inspirată de om şi inteligenţă umanizată, iar referitor la acestea trebuie remarcat faptul că deşi sistemele de
calculator imită emoţiile şi expresiile umane, este greu ca acestea să cuprindă o bază de date suficient de mare încât să poată exprima sentimentele umane ale unei persoane la momentul luării
unei decizii.
Deşi predictibilitatea unei decizii judiciare prin inteligenţă artificială poate lua forma unei certitudini juridice, în materie penală însă, datele folosite nu pot reflecta raţionamentul complet al
judecătorului, care este compus dintr-o multitudine de factori de decizie.
De aceea, considerăm că în materie penală luarea unor decizii trebuie să aparţină judecătorului uman, el fiind cel care va hotărî pe baza probelor administrate nu numai cu privire la întrunirea laturii obiective a infracţiunii, dar mai ales cu privire la latura subiectivă a acesteia.
