Călin Georgescu a dobândit calitatea de suspect în două dosare penale distincte, care ridică o serie de întrebări importante atât în privința procedurilor de audiere, cât și a încadrării juridice a unor activități de verificare a dispozitivelor de supraveghere. Cele două anchete au devenit publice într-un interval foarte scurt, când Curtea de Apel București urma să analizeze contestația procurorilor împotriva hotărârii de înlocuire a arestului preventiv în cazul său.

Am analizat ambele situații din perspectivă juridică, fără a avea calitatea de apărător al lui Călin Georgescu. Consider că este important să facem distincția între acuzațiile formulate de organele de urmărire penală, faptele care trebuie dovedite și respectarea drepturilor procesuale ale persoanelor cercetate.

Audierea din Arestul Central. Care au fost situațiile excepționale?

Primul dosar privește un presupus salut legionar pe care Călin Georgescu l-ar fi făcut către susținătorii săi, la ieșirea din sediul Poliției din Buftea, unde se prezentase pentru îndeplinirea formalităților aferente controlului judiciar. În această cauză, Călin Georgescu are calitatea de suspect, iar organele de urmărire penală au încercat audierea sa direct la sediul centrului de reținere, în Arestul Central, activitățile fiind organizate joi, 22 octombrie.

Din punctul meu de vedere, modalitatea aleasă pentru audiere ridică probleme de legalitate. Am susținut că audierea unei persoane aflate într-un centru de deținere trebuie realizată prin videoconferință sau, în situații excepționale, direct la locul de deținere. Tocmai de aceea, întrebarea mea este următoarea: care ar fi fost situațiile excepționale care să justifice audierea lui Călin Georgescu direct în centrul de reținere?

Din informațiile pe care le aveam la acel moment, videoconferința nu fusese aprobată. În aceste condiții, consider că trebuie clarificat temeiul procedural în baza căruia s-a încercat audierea directă.

Nu este vorba despre o simplă chestiune administrativă. Modalitatea în care sunt efectuate actele de urmărire penală trebuie să respecte dispozițiile legale, iar eventualele excepții trebuie să fie justificate.

Asistența juridică la comunicarea acuzațiilor și a drepturilor procesuale

Un alt aspect pe care l-am ridicat privește asistența juridică a persoanei cercetate. Am considerat necesară prezența unui apărător alături de Călin Georgescu în momentul în care i-au fost aduse la cunoștință drepturile, obligațiile și încadrarea juridică a presupusei fapte.

Comunicarea calității de suspect și a acuzațiilor reprezintă un moment procedural important. Persoana cercetată trebuie să cunoască faptele care îi sunt imputate, încadrarea juridică și drepturile de care beneficiază în cadrul procesului penal. Din această perspectivă, trebuie clarificat dacă toate garanțiile procesuale aplicabile au fost respectate.

Precizez că observațiile mele reprezintă o evaluare juridică a informațiilor disponibile public, nu o constatare definitivă a nelegalității actelor de urmărire penală. De asemenea, informațiile prezentate nu permit stabilirea cu certitudine a faptului că audierea a fost finalizată și nici a tuturor împrejurărilor în care au fost efectuate actele procedurale.

Dosarul DIICOT privind verificarea locuinței din Mogoșoaia

Separat de ancheta referitoare la presupusul salut legionar, Călin Georgescu are calitatea de suspect și într-un dosar instrumentat de DIICOT, care privește verificarea locuinței sale din Mogoșoaia pentru identificarea unor eventuale mijloace de supraveghere.

Potrivit informațiilor apărute public, acesta ar fi solicitat unei persoane să efectueze o verificare sau o scanare a imobilului, pentru a identifica eventuale microfoane ori dispozitive informatice amplasate în interior.

Persoana care ar fi efectuat verificările, identificată drept Vlad Alin Zamfir, a fost audiată la DIICOT, a dobândit calitatea de inculpat și a fost plasată sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, potrivit informațiilor atribuite surselor judiciare.

În cadrul acestei anchete, miercuri, 21 octombrie 2026, au fost efectuate și două percheziții domiciliare în București.

Din punctul meu de vedere, analiza juridică a acestui dosar trebuie să pornească de la o distincție esențială: ce înseamnă simpla verificare a unei locuințe și în ce condiții o asemenea activitate poate intra în sfera dreptului penal?

Diferența dintre scanarea unei locuințe și accesarea datelor informatice

Consider că trebuie să facem o distincție clară între scanarea unui imobil pentru identificarea unor eventuale dispozitive de supraveghere și accesarea datelor informatice ori intervenția asupra unor sisteme. Dacă persoana solicitată doar a verificat locuința și a identificat eventuale dispozitive, fără să acceseze date informatice sau să efectueze alte operațiuni interzise de lege, nu cred că putem vorbi, doar pe baza acestei activități, despre săvârșirea unei infracțiuni.

Situația este diferită dacă au existat operațiuni de accesare neautorizată a datelor informatice sau alte intervenții care întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni. De aceea, nu este suficient să afirmăm că o persoană a efectuat o scanare a unei locuințe. Trebuie să stabilim concret ce echipamente a utilizat, ce activități a desfășurat și dacă a intervenit asupra unor dispozitive sau date informatice.

Aceste aspecte sunt esențiale pentru delimitarea unei activități de verificare de o eventuală conduită cu relevanță penală.

Ce i-a solicitat Călin Georgescu specialistului?

Un element deosebit de important în această anchetă îl reprezintă declarația persoanei care ar fi efectuat verificarea locuinței. Consider că trebuie lămurit dacă solicitarea adresată specialistului a vizat exclusiv scanarea imobilului pentru identificarea unor eventuale dispozitive de supraveghere sau dacă i s-ar fi cerut și distrugerea acestora.

Sunt două situații diferite, care pot avea implicații juridice distincte. Tocmai de aceea, declarația persoanei implicate este importantă pentru stabilirea împrejurărilor concrete. Trebuie clarificat inclusiv dacă aceasta a dorit să dea declarații și ce informații a furnizat organelor de urmărire penală.

Nu susțin că ar fi fost dovedită existența unei solicitări de distrugere a unor dispozitive. Aceasta este una dintre împrejurările care trebuie lămurite în cadrul anchetei, pe baza probelor administrate.

Ce infracțiuni investighează DIICOT?

Potrivit informațiilor publicate despre dosar, cercetările DIICOT vizează presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, atât sub forma autoratului, cât și a instigării. De asemenea, ancheta privește tentativa de alterare a integrității datelor informatice și tentativa de perturbare a funcționării sistemelor informatice.

Prin urmare, obiectul cercetărilor este mai larg decât simpla posibilitate a accesării unor date informatice. Procurorii investighează inclusiv presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și eventuale încercări de modificare a datelor ori de afectare a funcționării unor sisteme.

Din această perspectivă, consider că este necesară analizarea fiecărei conduite în parte și stabilirea corespondenței dintre faptele efectiv săvârșite și elementele constitutive ale infracțiunilor cercetate. Simpla existență a unei anchete nu echivalează cu dovedirea acuzațiilor, după cum nici utilizarea unor echipamente tehnice nu poate conduce automat la concluzia că a fost comisă o infracțiune.

Ce a declarat Vlad Alin Zamfir despre verificarea locuinței?

Un alt element relevant îl reprezintă poziția publică exprimată de Vlad Alin Zamfir, specialistul care ar fi verificat locuința lui Călin Georgescu. Acesta a susținut că a utilizat echipamente de uz civil, că nu a descoperit microfoane și că nu a intervenit asupra obiectelor sau asupra locuinței. Totodată, a contestat existența vreunei încălcări a legii în legătură cu activitatea desfășurată.

Aceste afirmații trebuie analizate împreună cu celelalte probe administrate în dosar. Este important să se stabilească dacă activitatea specialistului s-a limitat la o verificare tehnică sau dacă au existat și alte operațiuni care ar putea avea relevanță penală. În lipsa unei clarificări complete a faptelor, nu consider justificată confundarea unei simple operațiuni de identificare a unor dispozitive cu accesarea neautorizată a datelor informatice sau cu afectarea integrității acestora.

Două anchete distincte, aceleași garanții procesuale

Cele două dosare trebuie analizate separat. Primul privește un presupus salut legionar și procedura de audiere a lui Călin Georgescu, iar cel de-al doilea vizează verificarea locuinței sale și eventuale infracțiuni informatice investigate de DIICOT. În primul caz, am ridicat problema legalității modalității de audiere în centrul de reținere și a respectării garanțiilor privind asistența juridică.

În al doilea caz, am atras atenția asupra necesității de a diferenția activitățile tehnice de verificare de eventualele operațiuni informatice ilegale, precum și asupra importanței declarațiilor persoanelor implicate. Indiferent de natura acuzațiilor, toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar organele judiciare au obligația de a respecta dispozițiile legale și drepturile procesuale.

Ca avocat, consider că respectarea procedurilor nu este o chestiune secundară, ci o condiție esențială a unui proces penal echitabil.

Faptele trebuie stabilite prin probe, acuzațiile trebuie analizate în raport cu dispozițiile legale, iar orice măsură procesuală trebuie să respecte garanțiile prevăzute de lege. Aceste principii trebuie aplicate în mod egal, indiferent de identitatea persoanelor cercetate sau de interesul public pe care îl generează un anumit dosar.